marți, august 15, 2017

O bufnita, doua bufnite, trei bufnite... handmade

Am devenit o iubitoare de bufnite si pe unde merg, tot le fotografiez. Nu, nu e vorba de una reala, aceea doar se aude noaptea din parcul din apropiere, insa n-am vazut-o niciodata. Azi e vorba doar de bufnitele handmade.
Prima cu care am dat ochii e sculptata in lemn si pazeste o gradina cu flori E chiar reusita zic eu. Langa ea mi-am pozat sosetele acum un an.
A doua e simpatica tare si tine loc de cutie postala. In poza asta e cam decolorata, in vremurile ei bune arata chiar mai bine. La un moment dat imi venise ideea de a incerca sa fac o copie a ei.
 A treia e a mea, una mica, alba si foarte prietenoasa. A vrut sa se aseze tocmai pe rochita pe care am lucrat-o pentru a o oferi cadou. Mamica fetitei indrageste si ea aceste vietati.

A fost atat de placut sa lucrez la rochita! Am inceput cu dantela care a tinut vreo treizeci si ceva de randuri, adica destul cat sa-mi treaca interesul pentru a trece la modelul jerse. Apoi am inceput  bufnita si astfel nu m-am plictisit deloc.
                                                       dosul lucrului

La spate am optat pentru nasturei si am facut o deschidere mai mare pentru a putea fi imbracata usor.
Ultimii nasturei mov din colectia mea au fost cusuti aici.

Am combinat doua metode de lucru, cea veche cu ochiuri rasucite la dantela si cea noua cu ochiuri normale de tricotat.
Acum astept cu nerabdare sa vad daca se va potrivi fetitei. Daca voi primi poze cu ea imbracata si aprobarea de a le posta pe blog, le veti putea vedea si voi.

Detalii:
- fir: Drops baby merino
- greutate: 198 g
- andrele: 2,5 mm
- timp de lucru aproximativ o luna si jumatate

Va multumesc pentru vizita si gandurile bune!

                                                          Cu drag,

duminică, august 13, 2017

Sosete din fire vopsite manual "Pepene verde"

Bine v-am regasit dragele mele cititoare!

         Am revenit pentru ca am o bucurie de impartasit cu voi, cele ce aveti microbul firelor, andrelelor si crosetelor. Am descoperit intr-un loc din Romania fire vopsite manual, fire ce se aseamana foarte mult prin calitate cu cele ce am primit eu din strainatate.
 Firele contin 100% baby merinos si sunt atat de moi si placute pe piele! Eu am inceput o pereche de sosete. Un lucru ce mi-a placut mult e acela ca nu mai e nevoie de alte pregatiri suplimentare pentru a putea lucra din el, pur si simplu tragi din mijlocul bobinei si firul vine usor catre andrelele tale.


Vedeti cum apar "samburii" in lucru? Asta e efectul dat de vopsitul manual.
Daca imi ramane fir ma gandesc sa lucrez o pereche de manusele pentru copii tot sub forma de pepene verde si sa fac o tragere la sorti pentru a beneficia cineva de ele chiar iarna aceasta.

Daca va tenteaza sa incercati astfel de fire, puteti sa la gasiti AICI.

Eu am in plan sa mai  incerc si aceste nuante.


 Mai stiti si alti creatori de acest gen in Romania?
 

duminică, iunie 18, 2017

Jurnal de iunie

Pentru astazi (data/ora)... 18 iunie, ora13:30


Afara ... a plouat, e racoare, dar acum razele soarelui dau semne ca vor sa preia controlul. Probabil ca se va insenina curand.

Mă gândesc... ca uneori viata ne ia prin surprindere si ne face sa privim lucrurile cu totul altfel decat am facut-o pana acum. Saptamana aceasta a murit designerul meu preferat, a lasat in urma o fetita de numai 10 ani. Cancerul a fost cel care a invins-o. 
              Sunt putini oameni care pot sa spuna ca au facut aceasta lume mai frumoasa, dar Elena Nodel chiar a reusit acest lucru prin modelele inventate si prin firele vopsite manual care au ajuns in toate colturile lumii. Spiritul ei va continua sa traiasca atat timp cat modelele ei vor fi tricotate, iar firele ei frumoase vor fi folosite.
Unul dintre ultimele ei daruri, un fir vopsit manual a ajuns la mine (e cel ce vi l-am aratat in postarea trecuta) si a devenit acum si mai special.  

Am invatat ... sa ma uit cu luare-aminte la locurile  prin care trec, am descoprit detalii uimitoare pe care le trecusem cu vederea desi mi se parea ca stiu pe de rost locul cu pricina. Un exemplu, am trecut pe langa aceasta cladire aproape in fiecare zi , dar nu am observat niciodata crenelurile si statuile de deasupra geamurilor.
 


Sunt recunoscătoare pentru ... capsunile culese din gradina. Mie imi plac simple fara nimic adaugat, de preferat sa le culeg eu si sa le bag chiar atunci in gura, asa nespalate. Perioada asta imi aminteste de bunica, imediat cum luam vacanta veneam la ea si asa incepea fiecare vacanta de vara. 
 


Din bucătărie ... sarmalute fara carne invelite in foi de vita si frunze de sfecla.
 
Cu ce sunt imbracata ..haine de vara in culori deschise.
 
Citesc ... Departe de lumea dezlantuita de Thomas Hardy. Am gasit niste descrieri minunate, chiar voi scoate un citat sau doua si pentru voi. 
 
Ceea ce astept (sper) ... sa nu mai treaca atat de repede timpul. Parca mai inainte era prima zi a anului nou, iar acum am ajuns la jumatate. Habar nu am cand au trecut 6 luni din acest an. 

Ce mai mesteresc ... am terminat de curand jachetica pentru nepotica mea. Probabil ca v-o amintiti, caci va cerusem parerea petru a-mi recomanda ce nasturei sa aleg. Asta e varianta finala. E lucrata cu andrele de 2,5 mm si cantareste doar 123 g (da, mi-am luat cantar special pentru acest lucru).
 Poza e facuta intr-o zi cu cer plumburiu. Cu cateva zile inainte descoperisem pe o straduta neasfaltata o casuta veche acoperita cu iedera, iar vizavi era un gard viu din trandafiri. M-am carabanit cu aparat, bluzita, umeras si tot ce-mi mai trebuia pentru a face poza, dar a meritat.


Ascult ... am ascultat alaltaieri zgomotele de seara ale satului. Mi-am amintit ca spunea Anca ca-i place acest lucru si ii dau toata dreptatea. In afara de sapa mea se mai auzeau greierii, cate o vacuta, cateva ciripituri si clampanitul berzelor din cand in cand. Trebuie sa mai fac aceasta proba si in alt anotimp.
  
În casa ... e liniste, lumea se odihneste. 

Unul dintre lucrurile mele preferate ... aricii. Am descoperit ca avem unul in gradina. Nici macar nu a fugit cand m-a vazut si chiar a stat la scarpinat pe sub barbie. 

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... saptamana e deja pe terminate, poate o plimbare mai tarziu daca nu ploua foarte tare.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:  luna trecuta m-au raspatit cu flori craciunitele mele. E un soi care infloreste de Paste in fiecare an, iar florile tin cel putin cateva saptamani.
 








Cu drag, 
 

joi, martie 09, 2017

Provocarea lunii martie, cadoul de peste mari si tari si o cerere de idei

          Ce titlu lung am pus, dar am vrut sa fiu sigura ca nu uit sa discut despre toate acestea. Voi incepe cu provocarea lunii martie care consta in a face o pereche de sosete care sa evoce natura. Poate fi culoarea firului cea care o face, sau un model de frunzulite, sau un animalut sau ... orice altceva credeti voi ca se potriveste.
          Eu am ales un fir verzuliu cumparat cu vreo 1 an in urma (o alta regula impunea ca firul sa fie cumparat cu cel putin o luna inainte de data inceperii proiectului) si din toate cele 100 de modele salvate m-am oprit la unul descoperit recent. Se numeste Foliatum socks si e creat de Elly Doyle
Am fost atat de placut impresionata de model, incat am lucrat in fiecare zi, iata cateva poze pe etape.
Ziua 1


Ziua 2


Ziua 3

          Despre cadoul de peste mari si tari, pot sa va spun ca a venit tocmai din Canada. Azi am fost dupa el la posta si am stat la o coada lungaaaaa si mi-a parut rau ca nu mi-am luat sosetele verzi cu mine ca sa tricotez cateva randuri in timp ce asteptam.
         A fost interesant sa urmaresc fata celor ce ieseau de la vama, pe unii ii tinea mult timp, dar toti ieseau cu zambetul pe buze. La fel si eu! Sa vedeti fata lor cand au desfacut pachetul si au gasit doar un scul de ata. Pentru mine insa e un vis devenit realitate sa-l tin in mana, firul  e vopsit manual si are in compozitie 75 % merinos, 15 % casmir si 10 % matase.
          Inca ma gandesc ce sa lucrez din el, pentru sosete e mult prea pretios, probabil ca va deveni manusi sau caciula. Sau poate ceva ceva pentru bebelusi. Poza nu reflecta nici macar 10 % din adevarata lui frumusete. Culoarea se numeste Serendipity (care inseamna ceva in genul intamplare fericita) si e de la Colour Adventures.

Acum proabil va intrebati ce e o cerere de idei? Am terminat jachetica roz si acum nu stiu ce fel de nasturei sa-i pun. Am de ales intre 4 feluri, poate ma ajutati voi. Apropo, in poza e zambiluta mea crescuta din bulb.

















In concluzie, ce varianta ati alege? 1, 2, 3 sau 4?




Apreciez orice parere, multumesc mult! Cu drag,

duminică, martie 05, 2017

Jurnal de februarie-martie


Pentru astazi (data/ora)... 5 martie, ora 6:20

Afara ... incepe sa se lumieze de ziua. Ieri au fost 17 grade cu plus, o adevarata zi de primavara. Parca nici nu-mi vine a crede ca a fost iarna acum doua saptamani. 



Mă gândesc... sa-mi reiau obiceiul de a face plimbari, acum ca au venit zilele caldute. Si sa iau neaparat aparatul de fotografiat cu mine. 

Am invatat ... sa ridic ochiuri  pentru benzile destinate butonierelor si nasturilor astfel incat sa fiu multumita de rezultat  si sa se aseze cum trebuie. Asta era unul din lucrurile de care fugeam inainte. 

Sunt recunoscătoare pentru ... miile de ghiocei si branduse ce au rasarit parca peste noapte.


 Din bucătărie ... fasole verde cu usturoi.

Cu ce sunt imbracata ..sunt inca in pijamale, dar ma schimb imediat petru ca vreau sa merg la biserica astazi. 
 
Citesc ... Dune de Frank Herbert. Am trecut de jumatate deja. 
Ceea ce astept (sper) ... sa infrunzeaca copacii.

Ce mai mesteresc ... ieri am lucrat la manusi. Tin minte ca si anul trecut in primavara  tot la o pereche de manusi lucram. Persoana careia i le fac mi-a dat de stire ca nu le mai vrea (era o gluma cand mi-a spus ca vrea manusi colorate). Nu-i bai, le voi purta eu, chiar imi plac.

Ascult ... ticaitul ceasului si tacanitul tastelor.
 
În casa ... miroase a zambile. Am cumparat un bulb de zambila (multumesc de pont Anca) si acum am o floricica de mai mare dragul. M-a rasplatit cu doua flori in acelasi bulb. 

Unul dintre lucrurile mele preferate ...zilele caldute de primavara.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... o intalnire cu prietenele si o vizita bunicilor.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:  un filmulet de fapt, cu ajutorul meu de nadejde la facut sedinte foto. Daca nu era el, unghiul nu era potrivit pentru fotografie si figurina nu se vedea cum trebuie.
 

joi, februarie 23, 2017

Yarn Along sau Ce am acum pe andrele

Desi am trecut in noul an cu un singur proiect pe andrele, in luna ianuarie am revenit la vechile obiceiuri si am pus ochiuri pentru tot ce mi-a trecut prin cap si am avut chef la momentul respectiv.

Sa incepem cu cel mai recent proiect care va deveni o jachetica pentru viitoarea mea nepotica. Modelul original e pentru varsta de 2 ani (pana la 11), dar eu il daptez pentru 3-6 luni.


Urmatorul proiect in lucru e o pereche de manusi. Sunt foarte colorate, dar asa a fost formulata cerinta. Inca nu am reusit sa vad daca i se vor potrivi destinatarei. Am cateva indoieli pentru ca lucrez cu un fir mai subtire decat e recomandat, dar ca sa compensez asta am ales marimea cea mai mare. Oare la ce m-am gandit eu cand mi-am cumparat numai fire foarte subtiri?
Alt proiect il reprezinta perechea de sosete pentru mine -provocare lansata pe ravelry. Se aleg 5  fire pentru sosete si lumea voteaza pentru unul din ele. Acestea au fost alegerile mele. Voi ce ati fi votat?
Din aproximativ 130 de persoane, 51 au votat pentru numarul 1. Iata cum arata in lucru, eu nu ma asteptam sa iasa dungi atat de late.


Al patrulea proiect trebuia sa fie un fular ca acesta. In timpul lucrului m-am razgandit si a devenit caciula. Creatoarea modelului a apreciat ca transformarea mea a iesit bine.






Culoarea e un maro inchis de fapt. Pisoiul meu a fost foarte interesant de plantuta din poza. De fapt cum ma vede ca fac poze la ceva, hop si el in cadru! N-am mai avut pana acum asa un pisoi interesat de fotografii. :)







V-am zapacit cu atatea proiecte in derulare?  Mai am unul. E o caciulita mica-mica pentru o fetita ce urmeaza sa se nasca primavara asta. O lucrez din firul meu pretios (are in compozitie matase si baby alpaca- e moale, moale ca un vis) pentru ca nu vreau sa se piarda ce a mai ramas din el dupa ce am lucrat manusile. Sunt doar vreo 35-40 grame.





Craciunita mea ce a inflorit in ianuarie. Inca mai are cativa boboci. Poza e special facuta pentru Ella. (Asa floricica ai si tu, nu-i asa?)





Inca una si gata, am terminat cu lucrarile in curs de executie. Asta e din perioada in care m-am apucat sa beau ceai, parte din provocarea lansata de Carmen. Nu m-a tinut mult, dar am o poza cu dovada faptului ca am avut intentia. :)  E o caciula pentru mine din firul cumparat in concediul de anul trecut.

Voi ce mai mesteriti? 

Daca tot le-am insirat aici, le voi posta si la Yarn Along organizat de Ginny, chiar daca e cu o zi intarziere.

Cu drag

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...