duminică, decembrie 16, 2018

Povestea unui hanorac cu urechiuse de urs

        Ideea acestui hanorac a venit cu foarte mult timp in urma, inca de cand am vazut intr-un magazin ceva asemanator. Prima incercare de a reproduce modelul a fost la inceputul acestui an (postarea e aici). Eu imi imaginam un fir in culori de bej spre maro, dar cum eram la dieta de fire am ales sa-mi vopsesc singura cantitatea necesara.

           Cumparasem candva fire speciale pentru vopsit, aveau grosimea potrivita, dar compozitia era 50% bumbac, 50 % lana merinos (foarte moale si placuta la atingere). Nu mai lucrasem cu astfel de fire, dar citisem referinte bune pentru ele. Cand a trebuit sa vopsesc am cautat prin sertarele memoriei ce culori trebuie combinate si mi-am amintit ce ne-a invatat doamna de desen inca din clasele primare. Uitasem totusi ca bumbacul nu primeste culoarea la fel ca lana si ceea ce mi-a iesit mie a fost cu totul diferit de ce planuisem.
              Cu toate acestea mi-a placut rezultatul si abia am asteptat sa se usuce sa -l pot face gheme. Si motanului meu i-a placut, nu l-am putut lua de langa el cat timp am facut operatiunea "ghemuit".
               Am inceput lucrul imediat, am facut chiar si esantioane cu drag (parte neplacuta pentru mine in mod obisnuit). Am ales un model simplu pentru ca firul sa isi poata etala frumusetea. Lucrul a mers repede, dar terminand spatele mi-am dat seama ca nu imi va ajunge si de gluga. Pai si eu exact asta vroiam, unde sa atasez urechiusele de urs la care visam?

          Desi aveam 260 grame, eu nu am pus in calcul faptul ca bumbacul e mai greu si a trebuit sa mai vopsesc inca vreo 50 grame. Dezavantajul vopsitului manual e ca nu prea poti nimeri aceeasi nuanta de 2 ori si exact de ce mi-a fost frica s-a si intamplat. Mi-a iesit cu totul alta nuanta!
        Acum ce era sa fac? Nu voiam dungi la acest hanorac. Am lucrat cele doua parti ale fetei, am facut maneca, apoi a doua pana la jumatate(cu gandul sa o defac daca va fi nevoie), apoi gluga, apoi cealalta jumatate a manecii. Am avut sansa sa-mi ajunga exact firul vopsit prima tura.  Am lucrat apoi bentitele pentru nasturei si cea de gluga in a doua culoare. Ceva parca nu se lega. Am decis sa-i adaug buzunare si se pare ca a fost o idee buna, parca a legat toate bucatile intr-un tot unitar.
         Apoi a venit randul alegerii nastureilor. Am cumparat mai demult nasturei sub forma de labute, dar numai 3 bucati, iar mie imi trebuiau 6! Am intrebat la cele doua mercerii din orasul meu, dar nu avea niciuna din ele acest model.
Am scotocit prin cutia mea cu minuni si am ales altii, tot rozulii, dar cu inimioare.
 
I-am cusut si asta a fost ultima parte a crearii acestui hanorac.


miercuri, decembrie 12, 2018

Sosete tricotate in pasi de vals

         Ah, nu , nu impletesc sosete in timp ce dansez vals, sper ca nu asta ati inteles din titllul meu. Desi....hm, mi-ar place sa pot face asa ceva. Intr-o lume ideala in care poti slabi tricotand. :)

Am inceput o pereche de sosete cu model :
- 1 rand in culoarea A
- 2 randuri in culoarea B
- 3 randuri in culoarea A
- 1 rand in culoarea B
- 2 randuri in culoareaA
- 3 randuri in culoarea B

         Repet aceste randuri pe toata suprafata sosetei, adica 1, 2, 3, 1, 2 ,3. De aici vine denumirea de sosete in pas de vals. 😃  Folosesc resturi de fire ramase inca de pe vremea cand am lucrat primele mele sosete (se pare ca anul acesta a fost anul resturilor). Le lucrez pe amandoua in acelasi timp si in felul acesta scap de numarat randuri, dar sunt sigura ca imi ies amandoua la fel.


          Matusa mea mi-a imprumutat cartea pe care a adus-o din Israel si ma documentez putin. Imi doresc sa ajung cel putin o data in viata asta pe acolo. Pana atunci citesc despre locurile sfinte.

marți, decembrie 04, 2018

Un hobby nou de iarna?





La noi a venit iarna de 3 saptamani , dar eu m-am invrednicit sa fac poze abia dupa cateva zile de la sosirea ei. Si am nimerit chiar perioada cu chiciura, cea care face peisajele parca si mai frumoase.


A fost si ger, dar plimbarea pe astfel de vreme are farmecul ei.



                 Mi-am gasit un nou hobby, cusutul la masina. Pentru prima data am incercat sa cos o gentuta in care sa-mi tin proiectul in lucru. Am cautat pe youtube lectii  pentru ca ceea ce doream eu nu era atat de simplu de facut. Gentuta mea trebuia sa fie reversibila, captusita, sa stea in picioare singura si sa incapa cel putin 200 de grame de fir pentru tricotat in ea, plus instrumentele necesare prelucrarii lui.

Am ales un material cu trandafirasi pe fond crem, ceva care sa faca zilele de iarna mai colorate.

Dupa ce m-am chinuit sa tai (si , vai, cat de stramb am taiat! ) am inceput cusutul. Cu partea asta a fost mai simplu putin, dar tot am avut partea de strambaturi. Ce a iesit? Iata! 💗

Sunt foarte multumita de rezultat si chiar imi doresc sa mai cos. Acum caut metode prin care inveti sa tai drept, asta e prioritatea inaninte de a incepe un nou proiect.
 In poza de mai sus saculetul seamana cu o fetita cu codite! 😃


      Am ales sa folosesc panglica de satin pentru inchiderea  saculetului caci pusul unui fermoar nu e punctul meu forte deocamdata.  
          Deocamdata in gentuta incap cele 15 hexagoane lucrate in noiembrie si mai ramane loc de inca vreo 20. Ma bucur ca mi-am luat inima in dinti si am incercat ceva nou. Sper sa fac asta si cu crosetatul. Ma asteapta cuminte in sertar croseta daruita de Anca, poate o voi pune la treaba iarna asta. 

Va multumesc pentru vizita dragile mele, ne vedem cu bine data viitoare!


miercuri, noiembrie 21, 2018

Stii ca esti pasionat/ obsedat de tricotat/ crosetat daca:


1.  Te uiti prin magazine la pulovere si jachete tricotate si te gandesti "As putea impleti singura asa ceva"

2. Sertarele tale dau pe dinafara de pline ce sunt cu fire, dar tu tot continui sa cumperi altele.

3. Abia astepti sa faci drumuri lungi (cu orice mijloc de transport) pentru ca stii ca vei avea timp de tricotat/ crosetat atunci.

4. Poti sa tricotezi/ crosetezi in timp ce te uiti la televizor

5. Ai spus cel putin o data " Inca un rand si gata"

6. Iti place mai mult sa cumperi fire decat haine

7. Primul lucru la care te gandesti cand pleci in vacanta e ce proiect sa iei cu tine

8. Ai adormit macar o data cu andrelele/ croseta in mana sau ai visat ca tricotezi/ crosetezi

9. Cand iti cumperi o poseta noua si primul lucru pe care il verifici e sa fie destul de incapatoare ca sa incapa si punguta cu andrele si fire. Daca se intampla ca  gentuta cu cosmetice sa nu incapa de cea cu proiectul in lucru, atunci prima ramane acasa.

10. Cand in loc de semn de carte folosesti fire.


Va regasiti macar in 3 puncte din aceasta lista? 😎

luni, noiembrie 19, 2018

O casuta bucovineana

         Azi am mers prin ninsoare vreo 6 km. Nici nu am simtit cand i-am facut pentru ca am avut parte de privelisti minunate. Si, in plus, am primit atatia de "Buna dimineata" cat nu primesc in mod obisnuit intr-o saptamana. Plus ca am facut miscare..  Partea mai putin placuta a fost ca dupa atata drum prin zapada, ghetele au cedat umezelii si azi mi-am petrecut ziua la servici in papuci de casa. Ce relaxare...
        Vazand pe drum casute specifice zonei, mi-am amintit ca am facut poze special pentru voi uneia amenajata in capatul orasului. Atunci era vara inca... Recunosc ca visul meu e sa vizitez Muzeul Satului cand voi ajunge vreodata prin Bucuresti.
          Va las in compania pozelor, sa va bucurati de vara si verde.













Cea mai ordonata gradinuta



marți, noiembrie 13, 2018

Dar de bun venit pe lume

             Azi am facut cunostinta cu o fetita. E mica, mica, cu par saten destul de lungut, cu gurita mica si  cu o fata angelica. Tot timpul cat am fost la ea, a stat cumintica, s-a intins, a cascat, ne-a lasat sa povestim de ale noastre.
              I-am dus un dar de bun venit pe lume,  cateva hainute lucrate de mine. Nu am facut un set, ci mai degraba m-am limitat la cateva piese care le-am considerat utile. Caciulita a fost prima lucrata si am folosit firul cu alpaca si matase in compozitie. Au intrat doar 26 grame.
Ca model am folosit o poza gasita mai demult pe pinterest si mi-a parut ca se va aseza bine pe capsorul unui bebelus.
Au urmat apoi sosetelele din lana, lucrate in aceasta vara. Au doar 8,5 cm in lungime si cintarest 12 g
           Jachetica este cea mai recenta, am terminat-o acum cateva zile. Inspiratia am gasit-o pe instagram si ma tem ca am copiat-o apoape intocmai. Am folosit fir cu merinos in compozitie si au intrat 107 g . Chiar daca e pentru cineva atat de mic, am facut rascoiala la gat ca sa se aseze bine si sa nu jeneze. Chiar si nasturii i-am mutat putin mai josdecat la adulti. 

             Mi-am dorit nasturei de lemn, dar la merceriile din zona nu am gasit. M-am dus atunci la cutia mea cu minuni si dupa ce am cotrobait vreo 10 minute am ales nasturei de sticla.
          Cam asta e, acum am nevoie de inspiratie pentru inca doua daruri Anul viitor se vor naste 2 bebelusi carora mi-ar placea sa le lucrez cate ceva. Dar vom vedea, uneori e mai simplu sa duci doar cadouri de cumparat. Imi doresc sa lucrez salopete, imi doresc sa scriu explicatii pentru ele pentru ca mai multa lume sa le poata lucra. Planuri, planuri....

Pe curand dragile mele!



joi, noiembrie 08, 2018

Sosete tricotate Semki


          M-am uitat peste planurile de tricotat  pe care vi le-am prezentat in luna mai a acestui an si asa mi-a venit ideea despre ce sa vorbesc in aceasta postare. E vorba de sosetele ce le-am inceput la doar cateva zile dupa ce am scris lista. Se vede treaba ca mi le-am dorit mult pentru ca asta primeaza la mine cand incep un nou proiect. Asta si faptul sa am un fir in casa care sa se potriveasca.
          Apropo, au trecut deja 10 luni de cand nu am cumparat nici un fir nou, desi am vizitat merceriile. La Iasi a fost cat pe ce sa cumpar un fir ce l-am vazut in vitrina pentru ca avea culoarea mea preferata (ecru). Am stat sub usa pana s-a deschis magazinul. Ei bine, nu chiar sub usa, dar      mi-am facut de treaba prin zona pana la ora deschiderii. Si era frig si ningea cu fulgi mari, mari. Si batea vantul... Ei bine, pana la urma am renuntat la a-l cumpara pentru ca avea in compozitie doar acril. Si eu voiam sa-mi fac pulover. Dar am gasit o metoda de a economisi pentru un fir de calitate. Am inceput sa pun maruntisul intr-o cutie si pana in august am umplut-o. Am schimbat deja banutii intr-o bancnota si m-am apucat de adunat iar.

          Totusi nu voi da buzna la cumparat fire imediat ce voi aduna suma necesara. Trebuie sa fiu cumpatata. Mi-am propus ca la fiecare 10 gheme utilizate, ar putea sa intre unul nou. La sfarsitul anului voi face un inventar cu cateva gheme am utilizat si voi decide in functie de rezultat. A, inca ceva. Faptul ca am reusit sa rezist tentatiei de fire m-a facut sa-mi propun o asemenea dieta si in privinta dulciurilor.
         Dar sa revenim la sosete, ca am luat-o pe langa subiect rau de tot. Modelul se numeste Semki si se poate descarca gratuit de pe ravelry. Am folosit un fir de culoare bej ( are legatura cu pasiunea mea pentru culori neutre de anul acesta) cu compozitie de 75 % lana si 25 % poliamid. Le-am inceput pe andrele de 2 mm, am lucrat elasticul si apoi am inceput modelul semintelor. (Semki inseamna seminte de floarea soarelui in ruseste.)

Nu mi-a placut cum au iesit, tesatura era mult prea densa. Am luat andrele de 2,5 mm si am refacut. La prima soseta m-am poticnit, a durat ceva pana am prins modelul, dar apoi a mers snur. Timpul de lucru la prima soseta a fost dublu fata de timpul alocat celei de-a doua.


Desi imi plac enorm , am de gand sa daruiesc aceasta pereche in cadrul unui dar de blog, in curand. Marimea lor corespunde unui picior ce poarta la pantof 37-38.


Colega mea a fost foarte draguta sa ma jute cu fotografiatul lor. De aceea am atatea poze in diferite pozitii. Venea ea cu o idee unde ar da bine poza, veneam si eu cu una si uite asa am o intreaga colectie. In timpul sedintei foto am "reusit" sa  murdarim sosetele cu rasina. Stiti cu ce se duce? Cu spirt medicinal, dai pe pata, lasi sa actioneze, apoi le speli cu apa calduta. Asta e tot.
       
         Mai am o poveste de spus despre aceste sosete din perioada in care erau inca in lucru  Mergand in oras am dat peste o batranica care vindea sosete de lana. A venit la mine si m-a rugat sa cumpar o pereche caci nu avea bani de cursa (bani de intors acasa cu atobuzul). Prima data am ingaimat eu ceva ca tocmai lucrez si eu o pereche chiar in aceasta culoare si ca nu as avea nevoie, dar apoi mi s-a facut mila, am scos bani din buzunar mai mult decat mi-a cerut ea si i-am dat. Mi-a venit sa plang cand i-am vazut lacrimile. Uite asa m-am ales cu o pereche de sosete groase, de lana adevarata. M-am gandit sa pun perechile una langa alta ca sa le vedeti si voi.
Va multumesc pentru vizita, ne vedem cu bine data viitoare.

Cu drag,

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...